Deschidere

Asta seara ai reusit sa mi te deschiza asemeni unei carti si asta dupa dupa mult timp. A fost dureros, recunosc dar mi-a placut. E ca un loc intunecos, plin cu panze de paianjeni, atat de pustiu incat nici macar tu nu treci pe acolo. Incearca sa faci o vizita si sa scoti cu adevarat ceea ce e in tine, locul ala are nevoie de o curatenie. La mine, e mai aerisit chiar daca nu prea fac (deloc) curat si peste tot sunt sute de lucruri aruncate si inghesuite incat niciodata nu voi sti care e la sufprafata toate fiind suprapuse,dar fiecare din ele a fost macar o data "prima. La tine nici macar lumina nu poate patrunde. Pana si usa scartaia cand ma deschis-o. Totul este atat de vechi...jucarii uitate, intinse si cu urme de ciocolata...pozele unui tip idealist si rebel pe podea, in alt loc erau sute de maini, de brate, unele fara un deget altele fara palma toata. Maini de ajutor, toate daruite unor oameni dragi. Ce a ramas in urma? Tu-uri mutilate, unele chiar fara suflet, cand prima iubire a furat ca pe un zmeu legat cu sfoara sentimentul pur.







Iti urez un somn linistit!