Strop de minte

Am avut un moment de revelatie azi noapte. Mi-am dat seama ca am avut un trecut frumos si tot ce regret eu este ca s-a terminat. Mereu cand plang, plang dupa clipele in care el era inca in tara. Din momentul in care a plecat totul s-a ruinat, el s-a schimbat, eu am inceput sa sufar. Victor a inteles acest lucru inaintea mea, spunea chiar ca este inutil sa ramanem impreuna de dragul trecutului. Da. El a putut sa merga mai departe si sa iubeasca. Eu? Eu momentan sunt blocata. El a avut noroc sa gaseasca o persoana minunata asa de repede, la mine va dura mult timp pana voi da de cineva special in viata mea. Nu vreau sa mai fac deloc compromisuri. O relatie acum ar fi un compromis. Un an de zile singura ar fi ceva normal. Atunci ma voi putea bucura mai mult de lucrurile pe care la traiesc, iar prisma trecutului va fi doar un ciob.