.

Azi am trait o lectie foarte interesanta. Am aflat ca viata nu e o joaca. Nu e deloc. Si tot azi am retrait nitel liceul. E altfel. Il priveam cu uimire si dorinta totodata. Am fost cu prietenii rockeri din liceu. Am parul mirosind a tutun si imi amintesc de lascivitatea pe care o trezea in mine. Ajungeam obosita acasa sarutand o gura. Nu eram eu. Nu imi placea ceea ce faceam,dar totusi o faceam. Acum, traind din nou experienta respectiva imi vine o singura intrebare in minte: De ce?

21.06.2010 3:32 AM

Mergeam adormita din parcare spre bloc. Era liniste, foarte liniste. Simteam frigul cum imi intra in sandale.

Nu a fost nimic special, dar lucrurile au fost. Betia oboselii de dimineata...Sunt femeie si voi fi mereu. Incep sa fiu eu prin mine, sa fiu cula pentru ca sunt. Cu timpul ma voi iubi pe mine mai mult, iar lucrurile imi vor placea asa cum se desfasoara. Acum simt ca trece timpul pe langa mine. Ma simt bine, cat de cat, dar nu inteleg de ce trebuie ca totul sa se desfasoare alaturi de acesti oameni... Ceva mai bun, sa tintim mai sus, nu se poate?