Greseala mea...

Inca o greseala. Nu am avut taria sa daram lucrurile si sa le asez asa cum "trebuia". O sa mor din cauza prorpriei inimi... era prea tarziu... prea tarziu... si totusi nu era suficient cat distrusesesi din mine...ai vrut sa mai lasi o rana. Stiai ca m-ai lasat insangerata, stiai, dar ai vrut sa mai incerci sa ma ajuti iar totul s-a intors iar spre mine cu sute de sageti. Am sa ma opresc. Trebuie sa ma opresc... macar putin, macar...