Copilarie...Adolescenta...

Ma gandeam ce am eu diferit de alte persoane, fata de alte fete. Ce am eu diferit pe minus.
In primul rand de imbracat ma imbrac destul de ok in ultima vreme, deci nu am de ce sa ma plang. Port lucruri care ma pun in valoare si ma fac sa ma simt bine.
Care sunt lucruriel diferite totusi?
Eu nu reusesc sa imi tin unghiile frumoase de nicio culoare. Nu mi le rod, incerc sa folosesc diferite tipuri de cosmetice si lucruri care sa le poata mentine sanatoase. Cu toate astea unghiile mele arta groaznic si se rup mereu, se exfoliaza. Dupa mintea mea e un lucru aparent minor, stiu tipe care sunt irezistibile si daca isi rod ughiile. so pica.
Nu ma dau cu o tona de parfum. Da. Urasc sa put a parfum de la o posta, prefer ceva discret pe care il poti simti doar cand te apropii suficient de mine, adica sub jumatate de metru. Pt mine chestia asta e ceva de bun simt. Pro sau contra? Daca stau sa ma compar cu altele, e uc minus, daca stau sa ma compar cu propria scara de valori e cu plus.
Nu folosesc tone de machij si niciun rimel prea performant. O sa ma ocup si de partea cu rimelul, sa imi achizitionez unul, daaaar nu cred ca e ceva vital in lumea baietilor. Sincern u imi place sa ies din casa ca o pitipoanca,dar nici neingrijita. Consider ca a fi natural e cel mai important.
Lucrurile care sutn cu adevarat cu minus tin de atitudinea. Fug de lume si de mediile aglomerate. Nu sunt gregorious decat cu persoanele care imi plac si doar in mediile in care ma simt bine. Colegii mei, jamais :))
Colegii mei per toal. Am colegi care sunt super de treaba si draguti, dar am si colege, in mod special mai arogante. Partea ciudata ca te astepti ca doar cele uc atitudine de pitipoanca sa fie arogante, cele care se cred frumoase. Eh uite ca atitudinea de "bale dupa orice tip"(care pe mine ma scoate ingrozitor din sarite), exista si in randul lumii obisnuite. Nu ma crizez cand vad ceva frumos, stiu sa fiu temerata in anumite situatii (in comparatie cu ei din jurul meu), dar cand dau de persoane alaturi de care ma simt minunat, s-a dus cumpatul, m-ai pierdut. Exagerez in absolut orice situatie, fie ea pozitiva sua negativa. Tin atat de mult la persoana respectiva incat topai efectiv cand o vad. Citiroul meu considera ca e vorba doar despre persoanele de care m-am indragostit de-a lungul vietii, dar pot sa il contrazic ferm cu un exemplu din copilarie. Copil fiind, cand venea la noi la bunici matusa mea preferata (erau mai multe), ma tineam doar dupa ea, stateam doar in bratele ei si vroiam sa im iacorde atentie in mod special mie. Dupa ani, amintindu-mi, realizez ca atat de mult mi-au placut persoanele respective incat am adoptat intr-un fle din comportamentul lor. Nu stiu daca e un lucru nativ,care ar fi existat si fara prezenta acelor persoane i nviata mea, sau pur si simplu ma identific cu ele in anumite situatii. Exemple sunt multe, de la matusile mele cu care am ajusn sa seman, pana la prietenii si iubitii pe care i-am admirat, din fiecare ma furat cate o paricica si mi-am insusit-o. Cand eram mica nu adoptam nimic din prieteni, din cei de varsta mea, ci doar din adulti. Acum... ma gandeam ce persoane au fost marcante in viata mea... Primul cred ca a fost alex, alex baiatul de la mare. Eram o ingamfata si jumatate cand m-a cunoscut, fite pe capul meu, ifose, capricii. Tipul a stiut totusi sa ma invete sa am incredere in mine, in mod uimitor eram mai speciala decta cele de varsta mea, darn u realizam asta atunci.
Anii au trecut is cred ca farmecul meu s-a estompat. A fost papat de viata cotidiana care ma afunda in munca din ce in ce mai mult. Acum? Acum bantui si pierd timpul cu un talent fenomenal. Fizic nu stiu cate lucruri le faceam diferit fata de acea perioada, poate doar gandeam altfel. Imi amintesc de clasa a9a. One of the best end also one of the sadest, in mod uimitor. Incepusem sa simt lucrurile muuult mai intens si senzorii mei inceusera sa se activeze. Nu eram stresata deloc de teme, de munca. nu imi pasa. Clasa a 9a a fost ca o baie revigoranta in farmec si spontaneitate. Eram intr-un mod uimtor mereu. Viata, zambet. Nu mergeam la petreceri, dar ieseam in mod constant in orash, iubeam nebuneste - prima mea iubire. Eram fericita, dar fara sa stiu de ce. Poate toata noutatea espectiva, poate toata viata pe care o traiam, totul. Viata, gust, iubire, frenezie, vivavitate, suflet...