Orice lucru ma intristeaza, ma si bucura. Uitandu-ma in urma simt ca niciodata nu as fi putut sa ma ridic la inaltimea asteptarilor tale si m-ar fi durut extrem de rau sa te simt langa mine cum ma ameninti constant cu un alt parfum, cu alte dorinte. Prefer sa stiu ca trupurile nu ne mai apartin, ca am dat drumul la tot, iar in inima ta ma vei pastra poate pe veci doar ca o sursa de inspiratie.
Sunt prea fragila ca sa fi putut sta martor la tot ce tu iti doresti in momentul de fata, iar ceea ce absorbi acum te va schimba si vei intelege tot ce a fost in spatele trupului meu, acea bataie de inima pe care nu o vei mai gasi curand.
Poate.
Sau poate intr-o zi de mai te vei indragosti nebuneste de o alta fire tandra si seducatoare cu mult mai buna decat mine.
Nu am sa stiu niciodata ce ai iubit la mine, dar mereu ma va fascina ca ai facut-o.
Deja simt cum eu devin personajul negativ al povestii tale, deja simt cu ea apare printre randuri, iar eu imi iau locul in distanta.
O sa iubesti mai curand decat crezi. Iar eu, iar eu naiva am sa astept sa treaca ani ca sa ma maturizez si sa ma transfort in ceea ce tu ai cautat mereu. Am sa traiesc atat de intens tineretea ca sa ajung mai repede, cat ai trage aer in piept, la momentul in care o sa vreau sa renunt la tot si sa iti apartin pe vecie, idealurile noastre contopindu-se.
Dar nu va fi asa. Cand intr-un sfarsit voi ajunge acolo unde esti tu acum, tu vei fi plecat de mult, vei fi departe. Pentru ca iubirea adevarata dureaza o vesnicie si nu este cantata cu sulite si trambite. Ea ESTE!
Tu ai fost cuvantul meu. Tu esti cuvantul rostit de buzele mele. Tu, esti ceea ce eu nu stiu sa exprim si simt ca de multe ori universul te-a creat pe tine pentru a scoate din adanc de lume ceea ce eu simt.
Ma iluzionez. O fac inca si acum, cand te aflii in bratele altei femei. Fix acum ea iti saruta usor tamplele si iti ofera toata fericirea ei.
Eu nu am stiut sa fac asta. Ai fost a doua mea relatie serioasa. Prima ca putere de patrundere in viata mea. Poate nu am trait multe momente frumoase, dar uitandu-ma in urma, le pretuiesc mai mult.
Nu am fost pregatita si nu am stiut sa fiu femeie si pur si simplu nu puteam intelege tot ce tu imi cereai. Cu trecerea anilor, voi patrunde din ce in ce mai bine cuvintele tale.
Acum, amandoi am renunta la tot si ne-am intoarce unul la celalat. Adevarata iubire va fi atunci cand vom putea renunta la tot ce vom avea peste ani, ca sa ne implinim visul. Tu pentru mine vei ramane mereu un Astru, o stea cazatoare!
No comments:
Post a Comment