Tic - tac

A ramas mai putin de o luna... toate povestile fruoase la care am visat te includeu si pe tine.

Timpul s-a scurs, tot ce vreau e sa respir langa tine, o saptamana si tu dispari din peisaj. Nimic nu ma incurajeaza mai mult decat vorbele mamei tale. Aici lucrurile nu se vor schimba mult, un prieten drag imi va ramane acasa, doar iubirea care si-a pierdut pasiunea imi va fi furata o vreme. Senzualitatea isi ia o pauza. Cred can u as fi avut ce sa cer mai mult celui de sus. Nu vreau sa te pierd ca prieten si nici nu imi doresc sa ne despartim. Lacrimi grele se rostogolesc pe obrajii mei. nu mai am timp sa privesc in jur, ci doar in ochii tai. Mi-e greu sa intelweg ca n ue sfarsitul, asta ma imbarbateaza. Dar gandul ca tu vei fi ca si mort,ma inneaca in lacrimi. Sper sa am puterea sa nu plang.Sa nu plang foarte mult.


Voi trrece continuarea blogului pe hartie. acolo se pastreaza cele mai multe date, peste anivoi scotoci mai cu drag printre hartii, dar cu mai multe usurinta pe net. Oare ce va fii? Hartia sau bitii?