Acum nu mai sunt copil. Privesc cum trece viatza trista. Am alergat vara asta, am atins un nor in treacat. Nu mi-l mai amintesc. Si totusi simt cum imbatranesc usorh si cald, de parca mi-s-ar scurge sangele din mine. Mi-e teama de o pata rece, pe pieptu-mi ce-mi zambeste rar, mi-e teama ca voi fi eu cea care se va trezi cu sangele pe maini. Nu vreau sa-mi omor singura sufletul pentru nimic.
No comments:
Post a Comment