Din ultima ta ora in viatza sa iti petreci 20 de minutein chinuri groaznice pe asfalt cu lumea in jur, esti privit ca un exponat de la muzeu...ca un animal de la zoo(pana si aiai sunt mai draguti si pufosi),arati hailar, esti ceva ingrozitor ceva ce niciodata nu ti-ai fi dorit sau crezut ca o sa fii. o bucata de carne, un cadavru cu suflet inca in el....durere... multa durere... ai vrea sa stigi, ai vrea sa ai oameni alaturi de tine sa iti aline suferintza,...pana si necunoscutii ai vrea sa te ajute cu un zambet,m cu o incurajare...cateva cuvinte in acele momente pot valora cat inasasi toata viatza.
Nu ai murit inca...
Noi toti privim cu indiferenta, inchidem ochii in fatza tragedilor, sua doar compatimim. hiarn u suntme i nstare de nimic mai mult?...Privim cu jale si mila, facem diverse exclamatii si pur si simplu ne vedem mai departe de viatza. Uitam de toata tragedia imediat cum ne intoarcem cu spatele.... uitam cat de valoroase sunt toate lucrurile in a doua secunda de la accident. Vezi cu mse moare sub ochii tai...
"Asta e, dandeste0-te ca se poate si mai rau"
ce e mai rau? sa ufii inca in viatza cu corpul in bucati?...
No comments:
Post a Comment